descâlci

română

Etimologie

Din des- + a (în)câlci.

Pronunție

  • AFI: /des.kɨl'ʧi/


Verb


Conjugarea verbului
descâlci
Infinitiv a descâlci
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 descâlcesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să descâlcească
Participiu descâlcit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a desface fire de ață, de păr etc. încâlcite, încurcate.
  2. (v.tranz.) (fig.) a descurca, a lămuri, a limpezi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.