deponentă
română
Etimologie
Din deponent.
Pronunție
- AFI: /de.po'nen.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului deponentă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | deponentă | deponente |
| Articulat | deponenta | deponentele |
| Genitiv-Dativ | deponentei | deponentelor |
| Vocativ | deponento | deponentelor |
- persoană care încredințează unei alte persoane un lucru în temeiul unui contract de depozit; depunătoare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.