deplantare
română
Etimologie
Din a deplanta.
Pronunție
- AFI: /de.plan'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului deplantare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | deplantare | deplantări |
| Articulat | deplantarea | deplantările |
| Genitiv-Dativ | deplantării | deplantărilor |
| Vocativ | deplantare | deplantărilor |
- acțiunea de a deplanta și rezultatul ei.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.