depănător

română

Etimologie

Din a depăna + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /de.pə.nə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
depănător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ depănător depănători
Articulat depănătorul depănătorii
Genitiv-Dativ depănătorului depănătorilor
Vocativ depănătorule depănătorilor
  1. muncitor specializat în depănat.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
depănător
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ depănător depănătoare
Articulat depănătorul depănătoarele
Genitiv-Dativ depănătorului depănătoarelor
Vocativ depănătorule depănătoarelor
  1. organ al mașinii de cusut care servește la depănarea aței pe mosorelul suveicii.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.