dentiste

română

Etimologie

Din dentistă.

Pronunție

  • AFI: /denˈtis.te/


Substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru dentistă.




franceză

(français)

Etimologie

Din dent („dinte”) + -iste.

Pronunție

  • AFI: /dɑ̃.tist/


Substantiv

dentiste m.f., dentistes pl.

  1. (stomatol.) dentist, dentistă

Sinonime

  • (stomatol.) chirurgien-dentiste

Cuvinte derivate

  • dentisterie

Cuvinte apropiate

  • dent

Vezi și

  • odontologiste
  • orthodontiste

Referințe




italiană

(italiano)

Etimologie

Din dentista.

Pronunție

  • AFI: /denˈtiste/


Substantiv

  1. forma de plural pentru dentista.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.