demâncare

română

Etimologie

Din de + mâncare.

Pronunție

  • AFI: /de.mɨn'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
demâncare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ demâncare demâncăruri
Articulat demâncarea demâncărurile
Genitiv-Dativ demâncării demâncărurilor
Vocativ demâncare demâncărurilor
  1. mâncare, hrană, bucate; demâncat.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.