defileu
română
Etimologie
Din franceză défilé.
Pronunție
- AFI: /de.fiˈlew/
Substantiv
| Declinarea substantivului defileu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | defileu | defileuri |
| Articulat | defileul | defileurile |
| Genitiv-Dativ | defileului | defileurilor |
| Vocativ | defileule | defileurilor |
- vale transversală îngustă, adâncă și lungă, cu versanți abrupți, săpată de o apă curgătoare în regiunile muntoase.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.