deburare

română

Etimologie

Din franceză débourrer.

Pronunție

  • AFI: /de.bu'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
deburare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ deburare deburări
Articulat deburarea deburările
Genitiv-Dativ deburării deburărilor
Vocativ deburare deburărilor
  1. operație de curățare a cardelor de impuritățile și de fibrele scurte rămase în urma cardării; deburaj.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.