dărăcitor

română

Etimologie

Din a dărăci + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /də.rə.ʧi'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
dărăcitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dărăcitor dărăcitori
Articulat dărăcitorul dărăcitorii
Genitiv-Dativ dărăcitorului dărăcitorilor
Vocativ dărăcitorule dărăcitorilor
  1. muncitor specializat în dărăcit, care lucrează la dărăcit.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
dărăcitor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dărăcitor dărăcitoare
Articulat dărăcitorul dărăcitoarele
Genitiv-Dativ dărăcitorului dărăcitoarelor
Vocativ dărăcitorule dărăcitoarelor
  1. perie cu dinți rari de oțel, folosită pentru dărăcit; darac.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.