cuvertură

română

Etimologie

Din franceză couverture.

Pronunție

  • AFI: /ku.ver'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cuvertură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cuvertură cuverturi
Articulat cuvertura cuverturile
Genitiv-Dativ cuverturii cuverturilor
Vocativ cuvertură cuverturilor
  1. învelitoare cu care se acoperă o masă, un pat sau cu care se învelește cineva (când doarme).


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.