cuvântătoare
română
Etimologie
Din cuvântător.
Pronunție
- AFI: /ku.vɨn.tə'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului cuvântătoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cuvântătoare | cuvântătoare |
| Articulat | cuvântătoarea | cuvântătoarele |
| Genitiv-Dativ | cuvântătoarei | cuvântătoarelor |
| Vocativ | cuvântătoareo | cuvântătoarelor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.