cutezătoare

română

Etimologie

Din cutezător.

Pronunție

  • AFI: /ku.te.zə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
cutezătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cutezătoare cutezătoare
Articulat cutezătoarea cutezătoarele
Genitiv-Dativ cutezătoarei cutezătoarelor
Vocativ cutezătoareo cutezătoarelor
  1. persoană care cutează; persoană îndrăzneț, curajos, temerar.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.