cuminecare
română
Etimologie
Din a (se) cumineca.
Pronunție
- AFI: /ku.mi.ne'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului cuminecare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cuminecare | cuminecări |
| Articulat | cuminecarea | cuminecările |
| Genitiv-Dativ | cuminecării | cuminecărilor |
| Vocativ | cuminecare | cuminecărilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.