cuibușor
română
Etimologie
Din cuib + sufixul -ușor.
Pronunție
- AFI: /kuj.buˈʃor
Substantiv
| Declinarea substantivului cuibușor | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cuibușor | cuibușoare |
| Articulat | cuibușorul | cuibușoarele |
| Genitiv-Dativ | cuibușorului | cuibușoarelor |
| Vocativ | cuibușorule | cuibușoarelor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.