crușățea
română
Etimologie
Din crușit + sufixul -ea.
Pronunție
- AFI: /kru.ʃəˈʦe̯a/
Substantiv
| Declinarea substantivului crușățea | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | crușățea | crușățele |
| Articulat | crușățeaua | crușățelele |
| Genitiv-Dativ | crușățelei | crușățelelor |
| Vocativ | crușățea | crușățelelor |
- plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene-aurii și cu frunze amărui, comestibile (Barbarea vulgaris).
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.