corupător

română

Etimologie

Din a corupe + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /ko.ru.pə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
corupător
Singular Plural
Masculin corupător corupători
Feminin corupătoare corupătoare
Neutru corupător corupătoare
  1. care corupe.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
corupător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corupător corupători
Articulat corupătorul corupătorii
Genitiv-Dativ corupătorului corupătorilor
Vocativ corupătorule corupătorilor
  1. persoană care corupe.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.