coreclamant
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ko.re.kla'mant/
Substantiv
| Declinarea substantivului coreclamant | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | coreclamant | coreclamanți |
| Articulat | coreclamantul | coreclamanții |
| Genitiv-Dativ | coreclamantului | coreclamanților |
| Vocativ | coreclamantule | coreclamanților |
- persoană care face o reclamație împreună cu altcineva.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.