contrast
română
Etimologie
Din franceză contraste.
Pronunție
- AFI: /kon.tra'st/
Substantiv
| Declinarea substantivului contrast | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | contrast | contraste |
| Articulat | contrastul | contrastele |
| Genitiv-Dativ | contrastului | contrastelor |
| Vocativ | contrastule | contrastelor |
- opoziție puternică între două sau mai multe lucruri, stări, acțiuni etc.
- diferența dintre înnegrirea maximă și cea minimă a unei imagini fotografice.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.