contrapropunere

română

Etimologie

Din contra + propunere (după franceză contreproposition).

Pronunție

  • AFI: /ˌkon.tra.pro'pu.ne.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
contrapropunere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ contrapropunere contrapropuneri
Articulat contrapropunerea contrapropunerile
Genitiv-Dativ contrapropunerii contrapropunerilor
Vocativ contrapropunere contrapropunerilor
  1. propunere opusă altei propuneri.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.