contiguu
română
Etimologie
Din franceză contigu < latină contiguus.
Pronunție
- AFI: /konˈti.gu.u/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului contiguu | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | contiguu | contigui |
| Feminin | contiguă | contigue |
| Neutru | contiguu | contigue |
- (livr.) care se leagă, se înrudește, se unește cu ceva, care are elemente apropiate, comune cu altceva.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.