contestatar
română
Etimologie
Din franceză contestataire.
Pronunție
- AFI: /kon.tes.ta'tar/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului contestatar | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | contestatar | contestatari |
| Feminin | contestatară | contestatare |
| Neutru | contestatar | contestatare |
- care contestă, care face obiecții sau protestează în fața unei situații, față de un sistem social-politic etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.