consătean

română

Etimologie

Din con- + sătean.

Pronunție

  • AFI: /kon.səˈte̯an/


Substantiv


Declinarea substantivului
consătean
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ consătean consăteni
Articulat consăteanul consătenii
Genitiv-Dativ consăteanului consătenilor
Vocativ consăteanule consătenilor
  1. persoană care locuiește sau este originară din același sat cu altă persoană, considerată în raport cu aceasta.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.