conivență
română
Etimologie
Din franceză connivence < latină conniventia.
Pronunție
- AFI: /ko.ni'ven.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului conivență | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | conivență | conivențe |
| Articulat | conivența | conivențele |
| Genitiv-Dativ | conivenței | conivențelor |
| Vocativ | conivență | conivențelor |
Expresii
- De conivență (cu) ... = în complicitate (cu...), de acord (cu...)
Traduceri
Traduceri
Anagrame
- convenția
- convenita
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.