concepe

română

Etimologie

Din latină concipere.

Pronunție

  • AFI: /konˈʧe.pe/


Verb


Conjugarea verbului
concepe
Infinitiv a concepe
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 concep
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să conceapă
Participiu conceput
Conjugare III
  1. (v.tranz.) a imagina, a proiecta, a gândi ceva nou.
  2. (v.tranz.) a-și face o idee despre ceva; a pricepe, a înțelege.
  3. (v.tranz.) a exprima în anumiți termeni, a formula într-un anumit fel.
  4. (v.intranz.) (despre o femeie) a rămâne însărcinată; a zămisli, a procrea.

Cuvinte derivate

Locuțiuni


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.