comoară

română

Etimologie

Din slavă (veche) komora < latină camera.

Pronunție

  • AFI: /ko'mo̯a.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
comoară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ comoară comori
Articulat comoara comorile
Genitiv-Dativ comorii comorilor
Vocativ comoară comorilor
  1. grămadă de bani sau de obiecte de preț (păstrate sub lacăt, ascunse în pământ etc.).
  2. avuție, avere, avut.
  3. (fig.) persoană extrem de iubită sau de prețuită.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.