comitentă

română

Etimologie

Din comitent.

Pronunție

  • AFI: /ko.mi'ten.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
comitentă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ comitentă comitente
Articulat comitenta comitentele
Genitiv-Dativ comitentei comitentelor
Vocativ comitento comitentelor
  1. persoană care încredințează cuiva un mandat prin care îl împuternicește să săvârșească anumite acte sub controlul său și după directivele sale.


Traduceri

Anagrame

  • cimentato
  • comentați

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.