colaborator

română

Etimologie

Din franceză collaborateur.

Pronunție

  • AFI: /ko.la.bo.ra'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
colaborator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ colaborator colaboratori
Articulat colaboratorul colaboratorii
Genitiv-Dativ colaboratorului colaboratorilor
Vocativ colaboratorule colaboratorilor
  1. persoană care colaborează (la o acțiune, la o lucrare, la o publicație).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.