codașă
română
Etimologie
Din codaș.
Pronunție
- AFI: /ko'da.ʃə/
Substantiv
| Declinarea substantivului codașă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | codașă | codașe |
| Articulat | codașa | codașele |
| Genitiv-Dativ | codașei | codașelor |
| Vocativ | codașo | codașelor |
- persoană, grup de persoane, instituție etc. care a rămas în urmă, se află printre ultimii în muncă, la învățătură, într-o competiție sportivă etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.