cocoloșire
română
Etimologie
Din a cocoloși.
Pronunție
- AFI: /ko.ko.lo'ʃi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului cocoloșire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cocoloșire | cocoloșiri |
| Articulat | cocoloșirea | cocoloșirile |
| Genitiv-Dativ | cocoloșirii | cocoloșirilor |
| Vocativ | cocoloșire | cocoloșirilor |
- acțiunea de a (se) cocoloși; cocoloșeală.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.