ciucurel

română

Etimologie

Din ciucure + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /ʧu.kuˈrel/


Substantiv


Declinarea substantivului
ciucurel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciucurel ciucurei
Articulat ciucurelul ciucureii
Genitiv-Dativ ciucurelului ciucureilor
Vocativ ciucurelule ciucureilor
  1. ciucuraș.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.