ciritel

română

Etimologie

Etimologie necunoscută. Poate din ceret + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /ʧi.riˈtel/


Substantiv


Declinarea substantivului
ciritel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciritel ciritei
Articulat ciritelul ciriteii
Genitiv-Dativ ciritelului ciriteilor
Vocativ ciritelule ciriteilor
  1. (reg.) tufiș de copăcei; (la pl.) copăcei care formează un desiș (în pădure).


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.