cirera

catalană

Etimologie

Din occitană veche (astăzi cerièra), care provine din latină populară ceresia < latină târzie ceresium, din cerasium.

Inevitabil din greacă antică κεράσιον (kerásion, „cireașă”), din κερασός (kerasós, „mălină”).

Pronunție

(occidental) AFI: /siˈɾe.ɾa/
(central, oriental) AFI: /siˈɾe.ɾə/

Substantiv

cirera f., cireres pl.

(bot.) cireașă

Cuvinte derivate

cirerer

Cuvinte compuse

cuvinte compuse

cirera blanquella
cirera d'arboç
cirera d'arbocer
cirera de Betlem
cirera de cor de colom
cirera de jueu
cirera de matapedra

cirera de pastor
cirera de serró
cirera garrofal
cirera guinda
cireres de burro
cireres de mar

Expresii

com una cirera
fet una cirera
remenar les cireres

Referințe

franceză

Etimologie

Din cirer.

Pronunție

AFI: /si.ʁə.ʁa/

Verb

forma de persoana a III-a singular la viitor simplu pentru cirer.

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.