circumscripție

română

Etimologie

Din latină circumscriptio, franceză circonscription.

Pronunție

  • AFI: /ʧir.kum'skrip.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
circumscripție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ circumscripție circumscripții
Articulat circumscripția circumscripțiile
Genitiv-Dativ circumscripției circumscripțiilor
Vocativ circumscripție circumscripțiilor
  1. subdiviziune a unei unități teritorial-administrative, organizată în vederea desfășurării în bune condiții a unei activități (financiare, sanitare, de alegeri etc.) în cadrul statului; instituție, serviciu etc. care asigură desfășurarea acestei activități; circă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.