cinchi

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /ʧin'ki/


Verb


Conjugarea verbului
(se) cinchi
Infinitiv a (se) cinchi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) cinchesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) cinchească
Participiu cinchit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (reg.) a se așeza la pământ sprijinindu-se pe unul sau pe amândoi genunchii, a sta pe vine, a se ghemui.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.