chicoteală

română

Etimologie

Din a chicoti + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /ki.koˈte̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
chicoteală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ chicoteală chicoteli
Articulat chicoteala chicotelile
Genitiv-Dativ chicotelii chicotelilor
Vocativ chicoteală chicotelilor
  1. faptul de a chicoti; izbucnire (înfundată) de râs; chicotit.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.