certare

română

Etimologie

Din a certa.

Pronunție

  • AFI: /ʧer'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
certare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ certare certări
Articulat certarea certările
Genitiv-Dativ certării certărilor
Vocativ certare certărilor
  1. (înv.) acțiunea de a (se) certa; mustrare; sfadă.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.