cerebel

română

Etimologie

Din latină cerebellum.

Pronunție

  • AFI: /ʧe.re'bel/


Substantiv


Declinarea substantivului
cerebel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cerebel cerebele
Articulat cerebelul cerebelele
Genitiv-Dativ cerebelului cerebelelor
Vocativ cerebelule cerebelelor
  1. parte a encefalului situată în regiunea posterioară și inferioară a emisferelor cerebrale, cu rol important în reglarea mișcărilor; creierul mic.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.