candeliță

română

Etimologie

Din candelă + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /kan.de'li.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
candeliță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ candeliță candelițe
Articulat candelița candelițele
Genitiv-Dativ candeliței candelițelor
Vocativ candeliță candelițelor
  1. (mar.) nod care servește la prinderea unui obiect.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.