canapea

română

Etimologie

Din neogreacă καναπές (kanapés). Confer franceză canapé, germană Kanapee.

Pronunție

  • AFI: /ka.naˈpe̯a/


Substantiv


Declinarea substantivului
canapea
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ canapea canapele
Articulat canapeaua canapelele
Genitiv-Dativ canapelei canapelelor
Vocativ canapea canapelelor
  1. mobilă (cu spătar și cu brațe, uneori capitonată) pe care se șade și pe care se poate dormi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.