cala

română

Etimologie

Din franceză caler.

Pronunție

  • AFI: /ka'la/


Verb


Conjugarea verbului
cala
Infinitiv a cala
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
calez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să caleze
Participiu calat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a imobiliza intenționat un organ sau o piesă de mașină înainte ca aceasta să intre în funcțiune.
  2. (v.tranz.) a fixa orizontal, cu ajutorul nivelei, suportul unui aparat topografic de vizare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.