călifar
română
Etimologie
Din greacă ϰαλλίφαρος (kallífaros, „bine îmbrăcat”) (Scriban); confer bulgară калeфар (kalefar).
Este puțin probabilă explicația lui Cihac, II, 487, bazată pe maghiară kanály fehér, numele altei păsări de apă.
Pronunție
- AFI: /kə.liˈfar/
Substantiv
| Declinarea substantivului călifar | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | călifar | călifari |
| Articulat | călifarul | călifarii |
| Genitiv-Dativ | călifarului | călifarilor |
| Vocativ | călifarule | călifarilor |
- numele a două specii de păsări migratoare acvatice, asemănătoare cu rațele și cu gâștele: una cu pene albe, negre sau ruginii (Tadorna tadorna), cealaltă cu pene roșii-ruginii (Tadorna ferruginea).
- specie de porumbel domestic.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.