câner

română

Etimologie

Din câne + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /kɨˈner/


Substantiv


Declinarea substantivului
câner
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ câner câneri
Articulat cânerul cânerii
Genitiv-Dativ cânerului cânerilor
Vocativ cânerule cânerilor
  1. (reg.; în Mold.) om rău, hain, câinos.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.