butură

română

Variante

Etimologie

Confer butuc.

Pronunție

  • AFI: /bu'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
butură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ butură buturi
Articulat butura buturile
Genitiv-Dativ buturii buturilor
Vocativ butură buturilor
  1. (reg.) butuc; buturugă.
  2. bucată de lemn cu noduri și cu alte defecte, care se despică și se prelucrează și este considerată ca sortiment inferior al lemnului de foc; ciot.
  3. trunchi scorburos; butoarcă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.