buruienuță

română

Etimologie

Din buruiană + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /bu.ru.je'nu.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
buruienuță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ buruienuță buruienuțe
Articulat buruienuța buruienuțele
Genitiv-Dativ buruienuței buruienuțelor
Vocativ buruienuță buruienuțelor
  1. diminutiv al lui buruiană.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.