burtăverde

română

Etimologie

Din burtă + verde.

Pronunție

  • AFI: /bur.tə'ver.de/


Substantiv

  1. (ir.) burghez; negustor.
  2. om insensibil la valorile culturale; filistin; om leneș, comod, indolent.
  3. (înv.) șorț sau brâu verde purtat altădată de negustori.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.