bucoavnă

română

Etimologie

Din slavă (veche) azŭbukovĩno, de la azŭ („a”) și buky („b”).

Pronunție

  • AFI: /bu'ko̯av.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
bucoavnă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bucoavnă bucoavne
Articulat bucoavna bucoavnele
Genitiv-Dativ bucoavnei bucoavnelor
Vocativ bucoavnă bucoavnelor
  1. (înv.) abecedar (cu caractere chirilice); (p.gener.) carte veche tipărită cu litere chirilice.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.