bușeală

română

Etimologie

Din buși + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /bu'ʃe̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
bușeală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bușeală bușeli
Articulat bușeala bușelile
Genitiv-Dativ bușelii bușelilor
Vocativ bușeală bușelilor
  1. lovitură înfundată (cu pumnul); izbitură, bușitură.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.