brâncuță

1: (bot.) (reg.) burnicruț, sămcuță, frunza-voinicului
2: (bot.) rapiță-sălbatică

română

Declinarea substantivului brâncuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	brâncuță	brâncuțe
Articulat	brâncuța	brâncuțele
Genitiv-Dativ	brâncuței	brâncuțelor
Vocativ	brâncuță	brâncuțelor

(bot.) (Sisymbrium officinale) plantă erbacee cu tulpina păroasă și cu flori galbene.
(bot.) (Nasturtium palustre) plantă erbacee cu flori mici, galbene, folosită în medicină.

plantă; floare (Sisymbrium officinale)

azeră: dərman şüvərəni (azərbaycanca)
catalană: herba dels cantors (català) f., herba de Sant Albert (català) f., erisimó (català) m., llúcia (català) f., te de canonge (català) m., sisimbri oficinal (català) m.
cehă: hulevník lékařský (čeština) m.
engleză: hedge mustard (English)
finlandeză: rohtopernaruoho (suomi)
franceză: herbe au chantre (français) f.
germană: Weg-Rauke (Deutsch) f., Echte Rauke (Deutsch) f., Gewöhnliche Rauke (Deutsch) f.

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.