bizeț

română

Etimologie

Din germană Besatze. (singularul Besatz).

Pronunție

  • AFI: /bi'zeʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
bizeț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bizeț bizețuri
Articulat bizețul bizețurile
Genitiv-Dativ bizețului bizețurilor
Vocativ bizețule bizețurilor
  1. garnitură ornamentală de piele la încălțăminte.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.