biunivoc

română

Etimologie

Din franceză biunivoque.

Pronunție

  • AFI: /bi.u.niˈvok/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
biunivoc
Singular Plural
Masculin biunivoc biunivoci
Feminin biunivocă biunivoce
Neutru biunivoc biunivoce
  1. (mat.) care se află într-un raport reciproc și exclusiv de unu la unu.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.